Skip to main content

Vecinul meu… fantastic

Telenovela scoțiană continuă, avându-l pe vecinul meu fantastic în rolul principal. O idee de film, oricât ar fi ea de bună, devine plictisitoare dacă o repeți la nesfârșit. Din acest motiv nu am mai scris pe blog despre cum drăgălașii mei vecini se ceartă seară de seară, despre toate obiectele de mobilier stricate pe care le vedem dimineața aruncate în curte, despre cum plânge bebelușa lor când îi aude urlându-și fuck off-uri. Nu am mai scris nici despre cum se împacă uneori, probabil când își amintesc că sunt tineri, că au făcut din dragoste un copil și că sunt datori să îl crească într-o atmosferă caldă.

Dar astăzi nu mă pot abține. Trebuie să mai adaug un episod la povestea despre vecinul meu… fantastic.

Îl scot pe Bruno la plimbare dimineață. În ușa vecinilor bate cu putere un domn îmbrăcat în haine de muncă pătate de var și vopsea. Dincolo de ușă pare să nu fie nimeni. Am adormit târziu aseară, legănată de mica lor ceartă. Omul continuă să bată la ușă. Bruno îl acompaniază lătrând nesigur. Scoțianul nu pare a fi un pericol, dar trebuie avertizat că în această curte există supraveghere serioasă – un câine masiv venit tocmai din România. Omul mă salută și apoi își mută atenția la ușa dincolo de care stă John.

Mă strecor pe lângă el și mă pierd în curtea din spatele casei. Vocea lui mă ajunge din urmă. Vorbește la telefon.

-John, John, termină cu prostiile. Nu sunt prietenul tău, sunt șeful tău. Deschide ușa. John, înțelege că nu te iau la muncă. Vreau doar să vorbim, crede-mă. John, John, discută cu mine, John. Deschide ușa aia. John, nu pot să stau toată ziua aici. Deschide să vorbim. Ai încredere în mine, John.

Bruno se simte deranjat de tonul tot mai ridicat și latră. John rămâne încuiat în casă, dincolo de ușa pe care șeful lui o zgâlțâie și o bușește. Eu plimb câinele prin curte legat în lesă, ca nu cumva să atace. Merg cu capul în jos, prefăcându-mă că nu văd și nu aud nimic. Nu vreau ca John să fie stresat (și) din cauza mea. Șeful bușește ușa pentru ultima dată și pleacă nervos. Mă grăbesc spre casă. Nu aș vrea să îl întâlnesc pe John când iese la țigară.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.