De câteva zile mă chinuia o stare de rău pe care nu o puteam descrie în cuvinte. Amestecată cu panica iscată de faptul că în familia mea toți au tensiunea mare, senzația aceasta mă împiedica să dorm. În capul meu se nășteau tot felul de scenarii. Mergeam din minut în minut la oglindă să văd dacă m-am înroșit rău la față. Nu mă durea nimic, însă aveam permanent senzația că sunt la un pas de leșin. Țineam telefonul aproape, să pot suna la salvare în caz că starea de rău se accentua. Mi se înfundase și o ureche. Am redus cafeaua, am redus țigările, am dormit mai mult, însă starea de rău a continuat să mă deranjeze. Doar când ieșeam cu Bruno afară îmi mai trecea, însă nu puteam sta întreaga zi și mai ales întreaga noapte pe străzi.
Astăzi (1 septembrie) m-am dus la farmacie să îmi măsor tensiunea. Trebuia să mă conving cu ochii mei că e mare și trebuie luate măsuri serioase ori că problema e de la cap, de la atacurile de panică pe care le fac deseori de când mama a avut atacul cerebral care i-a distrus viața. Surpriză! După cafeaua de dimineață, aveam tensiunea 10 cu 8. Tensiune de vrabie, după cum spune Claudia. Tensiune normală pentru o femeie care arată ca Olive a lui Popeye, după cum spunea mama când mă vedea albă ca varul. M-am întors acasă, am mâncat pe săturate, am mai băut o cafea și mi-am revenit miraculos.
Tensiunea asta greu mai sta in limite normale in zilele noastre, zau. La unii prea mare, la altii prea mica. Vorbesc in continuare de tensiune, da? Vezi si tu online ce naturiste te ajuta sa o mai ridici nitel 😀
😀 Hi, hi, deja imi fugise gandul prin alte parti. :)))
Farmacista mi-a recomandat sa beau multa apa, insa ce incredere pot avea, cand si lui Mihai, care are tensiune mare, i-au recomandat acelasi lucru? 😀