“O altă lege a interzis salutul, considerându-se că este ceva luat și imediat înapoi dat, ceea ce era un adevăr. Risipa era evidentă: o societate civilizată nu-și poate permite luxul…”
Cu mare drag v-aș fi salutat astăzi; poate v-aș fi făcut niscaiva urări de bine, de prosperitate, de fericire, însă m-am temut că le-ați fi luat și imediat înapoi mi le-ați fi dat, lucru care m-ar fi pus în încurcătură, căci habar nu am ce aș putea face cu toată fericirea și prosperitatea lumii civilizate.
Părinții m-au învățat de mică să nu risipesc, deoarece nu îmi permit luxul… Nu i-am ascultat întocmai. Risipesc prea multe cuvinte pe bloguri, risipesc timp din viața mea, mă risipesc pe mine…
Să risc, să nu risc? Fie ce-o fi!
Bună să vă fie ziua! Weekend senin și un octombrie minunat, octombrie de poveste să aveți!
PS: Fragmentul de text postat între ghilimele a fost scris de Antonio Governaly în cartea Noocratia. Eu l-am găsit în paginile cărții Bibliografia generală, de Mircea Horia Simionescu. Carti bune gasiti aici.
Într-o lume imaginară, o societate a decis să impună o lege care interzice salutul, susținând că este un act de risipă. Citatul menționează că salutul este perceput ca ceva luat și imediat înapoi dat, subliniind ideea că o societate civilizată nu-și poate permite luxul risipei. În acest eseu, vom explora semnificația acestui citat, analizând motivele din spatele interzicerii salutului și impactul acestei decizii asupra relațiilor sociale și a coeziunii sociale.
Corpul eseului:
- Motivația interzicerii salutului:
În contextul citatului, este esențial să înțelegem motivele care au dus la interzicerea salutului. Probabil, societatea consideră salutul ca fiind un gest gol de semnificație, o formă de comunicare lipsită de substanță. Prin interzicerea sa, societatea ar putea încerca să elimine această aparentă risipă de energie și atenție.
- Salutul ca act de generozitate reciproca:
Contrar percepției societății, salutul poate fi privit ca un act de generozitate reciprocă. Într-o societate în care oamenii își oferă salutul, se poate instaura un sentiment de conectare și respect reciproc. Eliminarea acestui gest simplu ar putea afecta relațiile interpersonale și ar putea duce la o deteriorare a coeziunii sociale.
- Impactul asupra relațiilor sociale:
Interzicerea salutului ar putea genera distanță între membrii societății. Fără acest gest de bunăvoință, oamenii ar putea simți lipsa unei conexiuni umane esențiale. Într-o societate în care salutul este interzis, este posibil să apară sentimente de izolare și recepție.
- Luxul risipei într-o societate civilizată:
Citatul susține că o societate civilizată nu-și poate permite luxul risipei. Întrebarea crucială este dacă salutul poate fi cu adevărat considerat o formă de risipă sau dacă este un element esențial al interacțiunilor umane. O societate care renunță la astfel de practici sociale simple ar putea sfârși prin a deveni rece și inumană, chiar dacă inițial intenționează să elimine risipa.
- Contrastul cu valorile unei societăți civilizate:
Ar putea exista o contradicție între interzicerea unui gest atât de fundamental precum salutul și valorile fundamentale ale unei societăți civilizate. O societate în care oamenii nu-și pot exprima respectul și bunăvoința reciprocă ar putea să-și piardă umanitatea și să alunece într-o rigiditate deplină.
În încheiere, interzicerea salutului într-o societate civilizată ar putea fi privită ca o măsură drastică, care are potențialul de a schimba din temelii relațiile interpersonale și coeziunea socială. Este important să reflectăm asupra valorilor care stau la baza unei astfel de decizii și să ne întrebăm dacă eliminarea unor gesturi simple, precum salutul, aduce cu adevărat beneficii societății sau dacă ne îndepărtează de esența umană a interacțiunii sociale.
Un octombrie frumos, plin de lucruri placute tie!
🙂
Cu drag!
Asemenea iti doresc, Suzana draga! 🙂