Obiceiuri și tradiții de Paști la români

Paștile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine. Paștele este evenimentul fundamental al creștinismului, sărbătoarea care amintește Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

Obiceiuri și tradiții de Paști la români

 

 

Sărbătoarea de Învierea Domnului este însoțită, în România, de numeroase tradiții și obiceiuri, cele mai multe dintre ele transmise din generație în generație.

În noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică să asculte slujba de Înviere, cântă Învierea Domnului și iau lumină. În unele zone din țară, oamenii fac o cruce mică din fumul Luminii Sfinte pe grinda ușii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele.

Cei mai mulți dintre credincioși păstrează în casă lumânarea de la Paște și o aprind atunci când trec prin cumpene grele.

În ziua de Paște, românii obișnuiesc să se reunească în familie, în jurul mesei încărcate de bucate tradiționale. De pe masa de Paști nu lipsesc preparatele din carne de miel – friptură, drob, ciorbă. Mielul este simbol al Mântuitorului, căci El a fost sacrificat pentru oameni.

Pasca este, de asemenea, un alt preparat tradițional care poate fi găsit pe multe dintre mesele românilor în ziua de Paști.

Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, care sunt nelipsite de pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.).

În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului.

Una dintre legende spune că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus.

Se spune că în ziua de Paște porțile raiului sunt deschise. Cei care pleacă din această lume în ziua de Paști, merg direct în rai.

Românii obișnuiesc să îmbrace haine noi în ziua de Paști, căci ele sunt simbol al purificării.

Tradiția spune că nu este bine să dormi în ziua de Paște, căci vei fi somnolent tot anul, vei avea ghinion sau recolte slabe.

Printre creștin-ortodoxi există obiceiul ca în ziua de Paște, primul aliment consumat să fie oul înroșit.

Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paști trebuie să mănânce toți membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună.

Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenușuri în prima zi de Paști, pregătește-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând.

În unele sate din Moldova, tradiția cere să ne spălăm pe față cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani și un ou roșu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roșu, bogați și sănătoși. Potrivit aceluiași obicei, cel care se spală ultimul în acest vas, ia banii care s-au adunat.

În câteva sate făgărășene, în Lunea Luminată se sărbătorește cel mai harnic fecior din sat, prin obiceiul agrar numit Plugarul.

Bucovinenii ciocnesc ouăle încondeiate „cap cu cap” în prima zi de Paști. Abia din a doua zi ei le ciocnesc și „dos cu dos”.

O altă tradiție de pe malurile Prutului cere ca oul de Paști să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

În Bucovina, fetele tinere merg la biserică în noaptea de Înviere și spală limba clopotului cu apă neîncepută. Apoi, în zori, fetele se spală pe față cu această apă fiindcă astfel le-ar face mai atrăgătoare pentru flăcăii din sat.

În unele sate din Apuseni, tinerii iau toaca din biserică și o duc în cimitir, unde trebuie să o păzească. Dacă aceasta e furată, trebuie să dea o petrecere în cinstea hoților. Dacă reușesc să o păzească, “hoții” sunt cei care pregătesc ospățul.

În unele localități de munte din Vrancea există o tradiție numită „vălăritul”. Tinerii gata de însurătoare, dar și adolescenși și vârstnici pornesc împreună către casele gospodarilor cu fete de măritat. Potrivit tradiției, tinerii pregătiți de însurătoare, numiți vălari, își aleg un vătaf care conduce alaiul. La fiecare casă alaiul solicită gospodarului să le dea voie să găsească fetele ascunse, pentru că unele nu vor să se mărite. Când le găsesc, le saltă pe brațe până la grindă și începe negocierea între flăcăul care își dorește fata și capul familiei. Dacă părinții îl acceptă pe flăcău, atunci se stabilesc amănuntele referitoare la căsătorie. După ce se stabilesc aceste amănunte, are loc o horă în curtea gospodarului.

 

Dacă în zona unde locuiești există și alte obiceiuri și tradiții care nu au fost menționate aici, m-aș bucura să ne scrii despre ele într-un comentariu. Te voi ruga, de asemenea, să îmi susții canalul de youtube cu un like și eventual o distribuire.

Mulțumesc! Numai bine!

Obiceiuri și tradiții de Paști la români

Obiceiuri și tradiții de Paști la români

Rugăciunea de Florii

Informații despre sfinții Constantin și Elena. Când pică sf Constantin și Elena 2022

Legenda salciei. Obiceiuri de Florii

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.