Era doar o fărâmă de Grecia, așa cum o vedem în pozele agențiilor de turism, amestec de alb și albastru pe ziduri, albastru și portocaliu de la malul mării și până la cer, nisip și scoici acolo unde apa întâlnește pământul, un cântec pictat cu originalitate deasupra biroului de lucru. O pisică, o strofă dintr-o poezie, tablouri de la răsărit și până la apus… O cameră altfel, un basm întins pe uși, pereți, suflete.
“Când am ieșit pe mări am devenit infinit / Eram mai tânăr decât întreaga lume / Iar de pe coastă ieșise să mă întâmpine / Înțelegerea universului în toată imensitatea lui.” – Neruda
CUVINTE PENTRU SUFLET GASITI AICI.
M-a fermecat. M-a făcut să conștientizez faptul că îmi doresc un loc al meu, o baladă întinsă deasupra și împrejurul biroului, un simbol a ceea ce iubesc în tăcere, o tăcere în culori calde, numai ale mele. Mi-am făcut ochii roată prin micul apartament. Nici urmă de mansardă, rotondă ori colț ferit în care să îmi ascund gândul ezoteric și să îmi nasc poveștile ce mă bântuie. Poți face un compromis, mi-a șoptit soțul, pe jumătate serios, pe jumătate amuzat:
-Lasă-ne sufrageria așa cum am gândit-o și transformă în ce vrei tu dormitorul. Sau mută-ți biroul în mica nișă din holul de la baie.
Nu-i cel mai romantic loc din lume, ba chiar din contră, aș spune, însă bucuria de a-l face numai al meu mi-a adus lumină pe chip. Africa. Voi aduce Africa deasupra și împrejurul meu. Voi lăsa dunele de nisip să își schimbe formele și culorile sub ochii mei mirați. Voi lăsa oamenii să îmi zâmbească alb pe mult negru. Voi întinde mărgele colorate peste acest loc înfiorător de frumos și de chinuit. Am găsit și poza care să mă inspire în pictarea pereților.
-Ești toată numai virtute, dar la desen nu ai strop de talent. Nu mânji degeaba pereții, mi-au spus ai mei, râzând.
“Creierul ei era o prisma
ce despica culori
in albul soarelui de vară
fotonii vibrau in părul ei
cu o nesuportabilă strălucire
fluviu de lumină
curgea din apa
in care Waikini
se scălda timidă
cu sănii ei mici
ciupiţi de peştii fară solzi
de broaşte infumurate
iar eu arunc undiţa in formă de inimă
poate pescuiesc
o culoare
din culorile ei nestăvilite” – Adrian Grauenfels
M-am întors la ceea ce cunosc. Pisici. Am salvate mii de poze. Voi alege dintre ele câteva. Voi umple fiecare perete cu miorlăituri calde și-mi voi imagina că unele dintre aceste feline sunt mici sălbăticiuni ale Africii, nesupuse decât vântului venit din Sahel, ploilor care cad fără să atingă pământul și foamei ce le împinge să vâneze.
Dau să închid textul scris cu ajutorul celor 12 cuvinte (ezoteric, simbol, rotonda, nisip, cantec, bansarda, originalitate, altfel, compromis, virtute, basm, balada) și atunci îmi ies în cale alte versuri. Nu le pot ignora. Sunt uimitor de frumoase, de mature, de… altfel. Aleg totuși să le reproduc numai pe un perete al viitoarei mele nișe, de teamă că autorul mă va certa prin tribunale dacă mă ating de drepturile sale.
Esti sigura ca vrei sa ai biroul langa usa de la baie? 🙂 Nu cred ca peretii sunt atat de grosi incat sa nu se auda tot “romantismul” din baie. 🙂
:))))) Probabil voi folosi dopuri de urechi. Oricum sunt necesare, daca vreau sa ma rup de lumea reala… 😀
Să pui o poză cu operele tale de artă când vor fi gata, sunt tare curioasă… 🙂 Zi faină cu spor să ai!
Voi pune. Deocamdata ne miscam foarte incet, ca suntem epuizati fizic si psihic dupa mai mult de o luna de munca suplimentara la treburi despre care nu stiam nimic. :))
Acum cativa ani am vopsit un perete mai mititel din bucatarie in roz. Si l-am botezat coltul meu roz.
Cand am zugravit a… disparut in spatele unui dulapior. De atunci ma tot gandesc la un colt personal, dar inca nu mi-a venit o idee ca lumea de amplasament…
Succes in decorari. Imi place culoarea dunelor de nisip!
Adevarul este ca nici coltul meu nu e prea mare si nici prea bine amplasat, dar ma multumesc cu ceea ce am deocamdata. 🙂
? Lăsasem şi eu un comentariu pe aici… Spusesem că aş vrea să văd rezultatul final al redecorării colţului tău. Sunt tare curioasă ce va ieşi. Zi faină! 🙂
Era pe aici, numai ca lipsea admina, sa il aprobe. Mi-am permis cateva zile de relaxare in viata reala si am evitat internetul. Multumesc pentru urari! Te pup!
Frumoasa ideea, frumos pusa in cuvinte! Si mie imi place sa mesteresc, sa schimb, sa innoiesc… Succes!
Multumesc mult! :* Nu stiu pe unde mi-am pierdut rabdarea de altadata. Acum as vrea sa se faca totul cat bat din palme. Si sa fie cat mai aproape de perfectiune, lucru de-a dreptul imposibil cand faci lucrurile pe fuga. 🙂
Eu ti-am mai scris un mesaj pe care nu-l vad. Asta e doar … o proba! 🙂
Da, am lipsit din online si abia dupa cateva zile am aprobat comentariile aparute… 🙂