Am cunoscut acum câțiva ani pe fb o doamnă, mândră posesoare de canisă de cane corso. M-a ajutat voluntar când Bruno a avut niște probleme de sănătate și pentru asta îi sunt veșnic recunoscătoare. Acolo unde medicii veterinari au eșuat, ea a găsit problema și mi-a oferit soluția. Din când în când doamna pune poze cu animalele pe care le are sau cărora deja le-a găsit stăpâni responsabili. Niciodată nu mă pot mira îndeajuns de frumusețea câinilor ei, fie că sunt gri, fie că sunt negri, fie ei masculi sau femele, tineri sau mai puțin tineri.

Așa s-a întâmplat și acum, când pe pagina ei am văzut fotografia unei cățelușe superbe. L-am întrebat pe Mihai dacă își amintește de doamna care are canisă de cane corso. După cum mă așteptam, soțul meu chiar își amintea. L-am chemat să vadă unul dintre exemplare, o femelă a cărei frumusețe m-a dat pe spate. Am pus link mai sus spre poza ei, în caz că vreți să admirați un exemplar deosebit. S-a uitat Mihai spre cățelușă, apoi spre micuța noastra Onix și mi-a spus (în glumă, desigur, referindu-se la faptul că Onix nu mereu își face nevoile afară):

-Uite ce câini frumoși există pe pământ și tu mi-ai adus acasă urâțenia asta de “cache corso”.

Am râs  amândoi, după care i-am arătat ultima poză făcută lui Onix. Căcăcioasa noastră e tot mai frumoasă, chiar dacă prin vene nu îi circulă sânge albastru.