Minunea despre care vă voi povesti s-a petrecut în zori de zi, într-o dimineață geroasă de noiembrie și a fost observată de toți localnicii ieșiți din case cu diverse treburi. Unii au privit cu ochii rotunjiți a mirare și cu gura încleștată într-un rictus ciudat. Probabil se străduiau să își facă o cruce cu limba, cum știu că fac bătrânele de pe la noi. Alții s-au oprit în loc și au scos telefoanele, să imortalizeze minunea, transformarea care avea loc chiar sub ochii lor. Iată un câine care se preschimbă în porc! păreau să spună ei. M-am oprit și eu în loc, râzând fericită. Nu-i chiar de colea să te bucuri un an întreg de prietenia unui câine bun, iar în preajma sărbătorilor de iarnă să ai parte de un cadou nesperat, un miracol cum doar prin cărți mai găsești: câinele tău credincios se transformă într-un porc viu, sănătos, frumos.
Întâi a găsit o zonă unde apa nu înghețase decât la suprafață. A înfipt ghearele și a smuls bucăți de mărimea unui pachet de țigări, apoi a sărit în sus și în jos în mocirla care răspândea miros de putred. Blana lui ciocolatie a devenit imediat pământie. Pe umărul său drept, o frunză rătăcită își găsise culcuș cald. Nu știu dacă era fericit că totul devenise alb peste noapte sau dacă a vrut să alerge pentru că îi înghețau labele, însă mi-au fugit picioarele în toate direcțiile pe când încercam să îl strunesc și să îi potolesc avântul. M-a târât în iarba înghețată. A lins cu simț de răspundere bruma groasă, a smuls bucăți întregi de vegetație, apoi s-a tăvălit și s-a rostogolit pe pământul înmuiat de apă și de căldura trupului de câine care se transforma în porc.
Nu-mi cereți poze. Totul s-a întâmplat în câteva clipe, iar eu m-am distrat atât de tare văzându-l bucuros că s-a schimbat vremea, încât nu m-am gândit nici o clipă să îl opresc sau măcar să îl fotografiez. Nu mi-au ajuns două prosoape mari, din bumbac 100%, să curăț jegul cu care a venit în casă, ca să-mi transform porcul în câine. :)))
2 thoughts on “Câine transformat în porc”