Skip to main content

Am fost la un pas de a ne îmbogăți

Trebuie să vă spun că am fost la un pas de a ne îmbogăți. Din păcate, am ratat șansa care ne-a ieșit în cale și asta numai din vina mea, după cum veți vedea. Totul a început joi seara, când am vrut să plecăm spre casă. De cum am coborât din blocul unde locuiește Ionuț, am observat că una dintre roțile mașinii era dezumflată (doar în partea de jos, ca să zâmbim la amintirea bancului). Un șurub apărut nu se știe de unde îl obligase pe bietul nostru Ford Mondeo să zacă într-o rână. Se făcuse deja târziu, ploua și noi eram rupți de oboseală după 12 ore de muncă. Am băgat cricul sub mașină, încercând să o așezăm într-o poziție cât mai naturală. Am abandonat-o în parcare și am plecat spre casă cu un taxi.

Ieri, imediat ce am terminat treburile, ne-am înarmat cu scule și ne-am dus să reparăm Fordul. Voiam doar să putem ajunge cu el la service fără să distrugem janta. Compresorul pe care l-am cumpărat și-a făcut de minune treaba. Mihai a putut conduce fără probleme până în curtea atelierului auto, numai că băieții desființaseră firma unde mergeam de obicei. Hala era încuiată. Locuim într-un mic orășel plin de service-uri auto. Nu ne-am îngrijorat. Încercăm la următorul, ne-am spus.

M-am dus până la mașina nepotului să îmi iau geanta. În acest timp, Mihai a vrut să mute puțin Fordul, căci intrase un camion în curte și avea nevoie de spațiu pentru a întoarce. Minunea noastră de autoturism a rulat cinci metri și s-a oprit. Nu înțelegeam de ce Mihai lăsase mașina parcată aproape de mijlocul drumului. M-am lămurit când am ajuns acolo. Volanul era blocat. Sistemul de servo-direcție murise brusc, în timp ce soțul meu încerca să mute Fordul.

A ridicat capota. S-a întors la mașină. A pornit motorul. Eu urmăream niște motocicliști care făceau slalom printre stâlpii de plastic plantați de instructorul auto undeva lângă noi. În același timp pozam un curcubeu răsărit pe asfaltul umed. Un zgomot puternic mi-a distras atenția, făcând să îmi tremure telefonul în mână. Am întors capul. Din motorul mașinii noastre țâșnea cu jet puternic “petrol”. Vă amintiți filmele în care oameni săraci stau liniștiți în curte și deodată sunt surprinși de petrolul care țâșnește din pământ?

Ei bine, cam așa a fost și la noi, numai că eu m-am speriat și am strigat la Mihai să oprească motorul. Acela a fost momentul când am ratat șansa de a mă îmbogăți. Ah, stați, că nu era petrol, ci fluidul din sistemul de servodirecție. Ce a urmat nici nu mai contează. Trebuie să le mulțumim totuși celor care ne-au ajutat să aducem mașina până în fața casei, de unde urmează să plece spre mecanicul auto astăzi. Mii de mulțumiri, Adi! Mii de mulțumiri, Gabi! Dacă totuși ne îmbogățim, promit că aveți o cotă parte din câștig. 😀

PS: Nu am poze cu momentul când a țâșnit “petrolul”, căci am fost prea speriată pentru a profita de șansa ivită.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.