Skip to main content

Să vorbim despre Delta Dunării

Să vorbim despre Delta Dunării. Da, da, să vorbim, că doar atât putem face. În ultima vreme, parcă în ciuda mea, mi-au tot ieșit în cale diverse articole, fotografii, informații și oferte în legătură cu Delta Dunării, un loc unde piciorușele mele gingașe nu au călcat până la această venerabilă vârstă. Nu am mașină, nu vreau să merg alături de oameni cu care nu mă potrivesc, doar pentru că au ei mașini, uneori mă ia frica de țânțari, nu am un aparat de fotografiat bun, care să surprindă așa cum se cuvine toate minunile deltei, dar în primul rând nu am destui bani. Cândva credeam că o vacanță în deltă este o vacanță ieftină, pe care oricine și-o poate permite (și voi spune imediat care erau motivele pentru care îmi imaginam asta).

Delta Dunării este un loc unde timpul pare că se mișcă mai greu, unde toate facilitățile lumii moderne lipsesc. Nu există mall-uri tentante, nu există prea multe posibilități de a cheltui banii care te deranjează prin buzunare. Cazarea nu are cum să coste foarte mulți bani, că doar ești într-un loc izolat, departe rău de Dubai și alte zone scumpe. În plus, mâncarea de bază în Delta Dunării este peștele, nu? Iar pește există berechet, să-ți faci din el nu doar ciorbă, saramură, friptură etc, ci și tort, dacă asta vrei. Așa îmi imaginam ori de câte ori îmi promiteam, în gând, că voi ajunge într-o zi și în Delta Dunării, să mă bucur de peisaje, de vietățile care trăiesc acolo, de pește, cât mai mult pește.

Ei bine, lucrurile nu stau deloc așa cum îmi inchipuiam eu, naivă. Delta Dunării este un loc al naibii de scump, mai ales pentru cei ca mine, care nu au mașină, nu au cort, nu au mai fost niciodată pe acolo și care nu știu să se descurce singuri într-un loc al apelor. Există multe localități unde turiștii se pot caza, însă pentru a ajunge acolo au nevoie de mijloace de transport pe apă: bărci, șalupe etc. Aveți idee cât de scumpe sunt călătoriile pe apele Dunării? Aveți idee cât costă serviciile unui barcagiu sau ale unui ghid? Dacă nu știți, căutați oferte în Delta Dunării și vă veți lămuri rapid.

O altă problemă este faptul că se organizează diverse excursii pentru cei care doresc să vadă delta, să admire flora și fauna acestui colț de rai, însă toate costă, costă al naibii de mult, mult prea mult pentru un om simplu, care nu are afaceri și nu întoarce banii cu lopata. Trec peste faptul că există o mulțime de reguli de comportament în deltă, diferite mult de cele din orașe. Le înțeleg necesitatea și le accept. Dar cum aș putea accepta ideea că în sânul deltei, acolo unde peștele aproape că se urcă singur în oală, o masă pentru o persoană costă chiar și mai mult de 40 de lei?

Să vorbim despre Delta Dunării. Cu cât vorbesc mai mult, cu atât mi se face mai rău. Nu doar că mă îngrozesc prețurile la cazare, transport pe ape, mâncare, excursii pentru fotografii de excepție, dar mă sperie și pozele pe care le văd pe internet. Ieri, de exemplu, mi-a ieșit în cale oferta unei pensiuni din deltă. Trei mese pe zi – 90 de lei de persoană. Transportul dus-întors pe calea apelor costă și el niște sute de lei. Cazarea nu este deloc ieftină, dar nu mai rețin exact sumele și nici nu au importanță, căci pe mine cu totul altceva m-a revoltat peste măsură și m-a făcut să scriu acest articol despre Delta Dunării (mai am unul în draft, însă nu știu dacă va vedea vreodată lumina internetului, căci e despre cât de tare mi-aș dori să ajung în deltă și cât de mult visez că într-o zi voi găsi sponsorii potriviți).

Oameni buni, știți ce m-a oripilat pe mine ieri? Faptul că o pensiune din Delta Dunării, din mijlocul apelor, invită turiștii să viziteze zona și să se oprească acolo. Ca să găsească… ce? O pensiune ca oricare alta de pe cuprinsul României. O căsuță cochetă, o curte acoperită de gazon și împodobită excesiv cu șezlonguri, leagăne, umbreluțe etc. Nimic, absolut nimic care să te facă să simți că ai ajuns în deltă, care să îți arate specificul local, care să te îmbie spre acele locuri. Cum mama naibii să umpli curtea de șezlonguri și leagăne? De ce nu pui niște bărci scoase din uz, niște papură, un foișor cu acoperiș din stuf, niște ceva care să îmi spună clar că am ajuns în deltă? Cum să îți bați joc în halul ăsta de una dintre comorile pământului? Și cum de atâta lume, atât de mulți români se înghesuiau să laude oroarea, să întrebe de prețuri și să facă rezervări la o pensiune din deltă care arată ca o pensiune de la munte, de la mare sau dintr-un sat oarecare al țării?

 

2 thoughts to “Să vorbim despre Delta Dunării”

  1. Din păcate este o realitate tristă.Dacă de frumusețile tării noastre nu putem beneficia,ce să mai zicem de excursii peste hotare.Cu toate că,de multe ori,găsești prețuri mai bune să te duci afară.Și eu visez să mă plimb pe canalele Deltei,dar totuși se exagerează.

Leave a Reply