Skip to main content

S-a interzis salutul

“O altă lege a interzis salutul, considerându-se că este ceva luat și imediat înapoi dat, ceea ce era un adevăr. Risipa era evidentă: o societate civilizată nu-și poate permite luxul…”

Cu mare drag v-aș fi salutat astăzi; poate v-aș fi făcut niscaiva urări de bine, de prosperitate, de fericire, însă m-am temut că le-ați fi luat și imediat înapoi mi le-ați fi dat, lucru care m-ar fi pus în încurcătură, căci habar nu am ce aș putea face cu toată fericirea și prosperitatea lumii civilizate.

Părinții m-au învățat de mică să nu risipesc, deoarece nu îmi permit luxul… Nu i-am ascultat întocmai. Risipesc prea multe cuvinte pe bloguri, risipesc timp din viața mea, mă risipesc pe mine…

Să risc, să nu risc? Fie ce-o fi!

Bună să vă fie ziua! Weekend senin și un octombrie de poveste să aveți!

gutui

PS: Fragmentul de text postat între ghilimele a fost scris de Antonio Governaly în cartea Noocratia. Eu l-am găsit în paginile cărții Bibliografia generală, de Mircea Horia Simionescu.

2 thoughts to “S-a interzis salutul”

Leave a Reply