Skip to main content

Povestea trandafirului e povestea noastră

-Spune-mi o poveste din lumea în care trăiești, l-a rugat copilul din mine în acea zi însorită. Spune-mi o poveste cum nu mai e alta.

S-a apropiat și mi-a zâmbit așa cum doar el știe să zâmbească, de parcă viața toată ar fi colorată în roșu luminos. Șoaptele parfumate în care m-a învăluit cădeau ca tot atâtea petale peste inima-mi dornică de nou. Condamnat să trăiască într-un singur loc, cu rădăcina bine înfiptă în pământul când prea cald, când prea rece, trandafirul nu a înțeles că povestea lui e povestea noastră – a tuturor și a fiecăruia în parte.

-Ai avut norocul de a mă vedea tocmai când lumina-i aprinsă în mine. Ți-ai spus în gând că sunt cel mai frumos trandafir din lume, nu-i așa? Te-ai oprit să mă fotografiezi, să le arăți și altora minunea care sunt. Dar te-ai gândit vreo clipă că alții nu mă văd așa, cu toate că trăiesc alături de mine dintotdeauna?

Uite, gardul, de exemplu. Îmi vede zilnic doar spatele verde, încărcat de spini, și își imaginează că-s rău, intolerant, periculos și mândru. Presupusa mea răutate îl îndeamnă să fie, la rândul său, neîngăduitor cu mine. Mă văduvește de razele soarelui și de privirile trecătorilor. Oftez, sufăr, mă înroșesc de nervi, îmi cad petalele de atâta tristețe. 

povestea-trandafirului

În același timp, fiind cu spatele la gard, nici eu nu-l pot vedea. Îi zăresc doar umbra ce se prelinge pe iarbă, pe asfalt, pe casă. Astfel, știu că alături de mine trăiește un gard uriaș, invidios pe frumusețea cu care am fost dăruit, un gard egoist, negru de atâta pizmă. Îmi astup urechile când scârțâie în bătaia vântului, plângându-și nefericirea.

În celălalt capăt al lumii noastre trăiește un cățel zburdalnic. De plictiseală, pentru că e legat în lanț, întreaga zi se uită spre noi și râde în hohote. Uneori mă minte pe mine, alteori pe bietul gard. Ne spune lucruri despre care știm că nu pot fi adevărate – că eu nu-s mereu luminos, ci numai când soarele îmi bate din spate; că enervantul gard nu e nici negru, nici uriaș, că e doar un banal gard lucrat din lemn, ca toate gardurile. Multe asemenea minciuni ne spune, dar noi am învățat că nu trebuie să plecăm urechea la povești gogonate. Nici tu să nu-l asculți, dacă ajungi în celălalt capăt al lumii…

Povestea trandafirului e povestea noastră – a tuturor și a fiecăruia în parte. E doar o altă poveste spusă la gura blogului

3 thoughts on “Povestea trandafirului e povestea noastră

Leave a Reply