Skip to main content

Undeva in eternitate

Am fost candva sufletul unei particule elementare. Pluteam in nefiinta si in nestiinta cu o seninatate pe care am pierdut-o definitiv imediat ce prima raza de soare mi-a atins inima si mi-a starnit pofta de cunoastere. Aruncata intr-o alta realitate, am deschis larg ochii si-am inotat in ape mai mult sau mai putin tulburi, am aflat ce este setea si-am invatat sa ma las impinsa de ea spre noi orizonturi.

Uneori, valuri potrivnice mi s-au pus in cale, incercand sa ma opreasca. De unele m-am temut, vazand cat erau de inalte. Le-am ocolit cu eleganta, sperand sa nu-mi observe nimeni emotiile, lipsurile si parerile de rau. Cu altele am luptat din greu si le-am invins. Urcata pe crestele valurilor sau ascunsa in rotunjimile lor, am strabatut “campii manoase, dealuri inalte…, izvoare limpezi…, un cer albastru…”, am incalecat viata si uneori, cand mi s-a parut a fi prea naravasa, am biciuit-o pana la sange. Read More

Cat este de utila o masina

Dupa indelungi discutii care au durat in jur de trei minute, ne-am pus de acord asupra meniului de weekend. Sarmale! Tocmai atunci a sunat si cumnatul, sa ne intrebe de sanatate. Din vorba in vorba i-am spus ca vom gati sarmale. Coincidenta. La fel si in casa lor. Patru oameni intr-un Matiz albastru se indreptau catre piata centrala pentru a cumpara varza murata. Cumnatul, soferul profesionist cu experienta, a strecurat masina pe stradute laturalnice si ne-a condus in doar cateva minute acolo unde aveam treaba. La intoarcere, in miros de gogosi calde si varza murata, ne-a povestit ca vor sa isi schimbe autoturismul, sa cumpere un Opel (nu ma intrebati ce model, ca am uitat deja) si chiar s-a oferit sa ne vanda noua Matizul cu 2500 de lei. Stiind ca Mihai nu a mai condus de zece ani, a plusat promitand ca ii va da cateva lectii auto pentru improspatarea memoriei si ca ne va ajuta cand vom dori sa inlocuim anumite piese auto. Read More

O duminica din luna august

O duminica din luna august. Aveam probabil in jur de 12 ani si ai mei se pregateau pentru o iesire la iarba verde. Nerabdatoare, am luat mingea si am iesit in fata blocului. Strada era pustie. Firesc, as spune acum. Cine mai sta pe afara duminica, la ora 7 dimineata? Pe trotuar se intindea umbra unui plop, intrerupta din loc in loc de razele soarelui abia rasarit. La picioare aveam covor de frunze patate in diverse culori. Iubeam deja frunzele de plop, cu multele lor nuante de verde, galben si maro. Cerul era fara pete, de un albastru curat, clar, bland. Mi-am imaginat ca soarele voia sa ajunga la mine, sa imi incalzeasca pielea. Impiedicat de plopul batran, astrul solar se inalta tot mai sus, facandu-mi semne. Am ridicat ochii spre cer si l-am salutat, incantata.

Nu stiu de ce mi-a ramas in minte aceasta amintire si de ce revine an de an, in august, in diminetile senine. Read More

Ce faci cand ploua?

Hoinarind prin online, am dat peste leapsa intrebarilor simple si nu prea. As putea alege sa dau raspunsuri care sa nu aiba mai mult de trei cuvinte, la fel cum as putea sa ma complic scriind raspunsuri kilometrice. Fumez o tigara, mai beau o gura de cafea, apoi raspund folosind primele ganduri care imi trec prin minte. Start leapsa intrebarilor!

1.Un vis mare, mare?

Se facea ca femeia voia mai mult, mereu mai mult. Nu o mai saturau cele 5, 10, 15 bloguri pline de praf, asa ca a cerut si a primit un blog nou, la care visa de aproape un an. Sa ii traiasca si sa ii creasca!

2. De ce scrii?

De ce nu, daca imi place si imi permit?

3. Ce faci când plouă? Read More

Scrisori netrimise

Profit de faptul ca acest blog este nou-nout, neoptimizat, deci greu de gasit dupa anumite cautari si dau drumul in online unor scrisori netrimise vreodata. Nici nu au fost scrise deocamdata, ci doar gandite in diverse forme de-a lungul timpului,  in functie de sentimentele care ma animau. Sunt scrisori destinate unor oameni pe care i-am cunoscut candva si despre care astazi nu mai stiu nimic ori stiu atat de multe incat prefer sa ii evit. Sunt numai ganduri si amintiri pe care vreau sa le dau afara din minte pentru a face loc altor ganduri si altor amintiri.

Scrisori netrimise. Poate doar un pretext pentru a lasa cuvintele sa se adune buchetel in pagina, sa se imprastie prin lume sub forma unor tablouri pictate cu lacrimi, cu zambete, cu iubire, dispret sau dor, sa ajunga la destinatar cand continutul lor nu va mai conta. Poate doar nevoia de a transmite anumitor persoane mesajul meu mai mult sau mai putin voalat. Read More

Un loc in blogroll

M-am intrebat mereu de ce isi ridica oamenii case uriase, de ce isi construiesc mai multe camere decat le-ar fi necesare, de ce isi cumpara mai multe masini, de ce indeasa in frigider mancare de parca ar veni vremea foametei. Nu am reusit sa aflu raspunsul, dar promit sa va spun si voua de ce mi-am cumparat domeniul vieneland.ro de indata ce aflu motivul pentru care oamenii vor mereu mai mult, si mai mult, si mai mult…

Inceputul este intotdeauna greu, chiar si pentru cei care au un strop de experienta. In viata se intampla uneori sa nu putem razbi fara sprijinul celor din jur, fie ca vrem sa ridicam o casa, fie ca vrem sa ridicam un blog.

De aceea apelez astazi la bloggeri, solicitand o mana de ajutor. Imi puteti gasi un loc la voi in blogroll? Promit sa va intorc serviciul de indata ce ma anuntati ca mi-ati adaugat linkul Vieneland pe blogurile voastre.  Read More