Skip to main content

Normalitatea lor, normalitatea noastră

Pe vremea când încercam să îl “educ” pe Bruno, o tanti m-a catalogat ca fiind cretină pentru că îndrăzneam să îi pun câinelui la gât o zgardă cu țepi. Nu a fost singura care m-a condamnat, cu toate că am explicat de zeci de ori prin câte accidente/incidente am trecut din cauză că animalul mă trăgea pe unde avea chef, ataca din senin oameni și alte ființe etc. A fost o lecție urâtă, din care am învățat că e mai bine să îmi urmez drumul fără să mă uit în jur și fără să mă justific în vreun fel pentru faptele mele. Noi, românii, avem o vorbă din bătrâni – “gura lumii doar pământul o astupă”, o vorbă care spune totul despre nația noastră: ne place să criticăm, să judecăm, să aruncăm cu piatra în alții fără să ne pese că avem, la rândul nostru, o mulțime de bârne în ochi, nepăsători la faptul că o vorbă poate să rănească mai tare decât o palmă. Dureroasă, tristă și parcă fără de speranță concluzie.

Am ridicat privirea spre lume și am găsit un popor care știe ce este toleranța și care poate accepta faptul că și cei din jur au aceleași drepturi. Pe un grup plin cu iubitori de căței, o doamnă din Scoția a postat un anunț: dorea să doneze cățeaua în vârstă de doi ani și îi căuta o familie care să o iubească și îngrijească așa cum merita. Credeți că a sărit cineva în sus să o înjure sau să o amenințe pentru că Read More

Ce animal are Vienela în casă?

Am avut zilele trecute o discuție interesantă cu sora mea pe chat-ul facebook și, pentru că ne-am distrat când ne-am dat seama ce am scris, m-am gândit să o fac publică, să se amuze și alții. Acum o pun pe blog, căci aici postările pot fi ușor regăsite folosind anumite cuvinte cheie sau căutând rapid după data aproximativă la care a fost scris textul, chestii pe care fb încă nu le-a pus la punct așa cum ar trebui. Așadar, vă invit să cititi micul text de mai jos, apoi să îmi dați răspunsul la întrebarea:

Ce animal are Vienela în casă?
Discuție pe chat:
-Ce face Bruno?
-Dimineață a miorlăit ca o pisică să fie scos afară. Văzând că nu îl bag în seamă, a sărit pe mine ca un tigru și mi-a zgâlțâit coasta ruptă.
-Și acum? Read More

Ochii care nu se văd se uită

Aeroportul din Glasgow e micuț, dar face impresie bună. Deși nu erau de culoare roșie, covoarele pe care scoțienii mi le-au întins la picioare de cum am coborât din avion m-au făcut să zâmbesc cu veselie. Totuși, m-am grăbit să ies de acolo, căci îmi ardea buza de o țigară și inima de dorul bărbatului pe care nu îl văzusem trei luni. Nu am reușit să găsesc un coș de gunoi, așa că am scrumat și am aruncat chiștocul în bidonul cu apă, după care am încercat să îmi sun soțul, să îl întreb pe unde este, să îl anunț că drumul spre Scoția a decurs bine și că am ajuns cu 20 de minute mai devreme.

Telefonul meu nu mergea. Sperând că este o greșeală pe undeva, am luat neamurile și prietenii la rând, până când mintea mea a acceptat ideea că aveam un telefon restricționat, pe care nu îl puteam folosi în Scoția.

-Bravo, Vienela! Presimt că te vei distra în această seară. Read More

Cutia din carton

Nu i-au încăput prea multe în bagaj, căci a ținut neapărat să își ia de acasă calculatorul dezmembrat și bine înfofolit în cutii, cutiuțe, folii etc. Oricum el nu pune mare preț pe haine. Dacă are câteva rânduri de schimb și sunt curate, de bună calitate, lui îi este de ajuns. Totuși, de cum a ajuns în Anglia și-a dat seama că a făcut alegeri greșite, că pătura luată de acasă este mult prea subțire, după cum subțiri sunt și hainele pe care le-a strecurat printre piesele de calculator. A dârdâit de frig o zi, a dârdâit două, nouă, după care s-a decis să îmi ceară să îi trimit un pachet cu cele necesare unui trai mai bun, mai la căldură.

Să alerg după șosete groase a fost o adevărată aventură, căci în plină vară caniculară nici tata mare nu vinde colanți sau ciorapi flaușați. Măcar am apucat să duc pătura lui preferată la spălătorie și să o aduc înapoi ca nouă, numai bună de trimis în Anglia. Am pregătit aproape tot ce îmi trecuse pe listă și atunci am oftat ușurată, convinsă că am scăpat de ceea ce a fost mai greu. Habar nu aveam că au trecut vremurile când la fiecare colț de stradă și la fiecare magazinaș puteai găsi mormane de cutii din carton Read More

Solutii software de la IDmag

Pentru ca zilele trecute s-a intamplat ca niste prieteni sa discute in prezenta mea despre solutii software de la IDmag, curiozitatea m-a impins imediat sa intru pe respectivul site (adevarul este ca mai intrasem si altadata, insa cu treburi diferite) pentru a intelege mai bine despre ce fel de solutii era vorba. Si m-am lamurit pe deplin in scurt timp, mai ales cand am gasit o oferta sotfware care se referea la administrare medicatie. Gandul mi-a zburat spre multele povesti despre care am aflat in ultimii ani, despre erorile umane care au repercursiuni grave asupra altora. Nu voi mentiona aici nici una dintre intamplarile care au facut deliciul lumii sau care au bagat spaima in pacienti, ci voi insista pe ideea ca toate aceste probleme ar putea disparea daca s-ar folosi noile solutii software propuse de catre cei de la Idmag.ro.

Dar sa vedem mai exact despre ce este vorba, pentru ca intotdeauna alegerile ar trebui facute in cunostinta de cauza, nu pentru ca au fost recomandate de catre x sau y. Un sotfware gandit pentru administrare medicatie aduce cateva avantaje importante: reduce potentialele erori umane care ar putea produce pagube insemnate sau chiar ireversibile pacientilor, ajuta la accelerarea proceselor prin trecerea de la manual la electronic, face ca personalul medical sa fie mult mai responsabil stiind ca trebuie sa isi asume tot ceea ce face.  Read More

Cel mai bun curier (firma Xcurier)

Multe au fost situatiile in care am avut nevoie de o firma de curierat. Uneori am trimis cate ceva prietenilor, alteori mi-am comandat produse de pe internet si le-am primit prin intermediul unor curieri, iar de foarte multe ori am primit prin serviciul de curierat diverse cadouri de la prieteni si firme colaboratoare. Chiar zilele trecute se mira sotul meu de faptul ca serviciilede curierat rapid au o tot mai mare cautare. E usor de inteles si era de asteptat intr-o tara in care serviciile postale sunt la pamant. Firmele de curierat iti pastreaza produsele in cele mai bune conditii, le livreaza intr-un termen foarte scurt, iti ofera garantia ca le primesti, ca nu patesti cum am patit eu cand o prietena mi-a trimis prin posta un pachet urias cu carti pentru pregatirea examenului de bacalaureat, carti despre care nici in ziua de azi, dupa cinci ani, nu se stie nimic.

Ei bine, astazi nu vreau sa ma enervez, asa ca aleg sa vorbesc (scriu) despre cel mai bun curier, dar nu inainte de a va spune ca saptamana trecuta am avut ocazia de a intalni cel mai frumos curier, un tip roscat, cu ochi verzi, patrunzatori, si un zambet de cuceritor. Totusi, cand avem nevoie de servicii de curierat, Read More

Povesti pentru copii mici

Nu mai este un secret pentru nimeni ca imi place sa scriu, ca o fac cu motiv sau fara, zi si noapte, oricand imi vine chef. Unii dintre cei care ma citesc stiu deja ca am castigat multe premii datorita scrisului meu. Stiu si ca, de dragul nepotilor mei, copiii cumnatei, am scris cateva povesti pentru copii mici, sa le inveselesc vacantele si sa ii ajut sa se dezvolte bine, sa invete despre lume si despre viata, sa se cunoasca si sa iubeasca intotdeauna cuvintele. In general, copiilor le-au placut povestile pe care le-am scris, cu toate ca eu sunt prima care are curajul de a recunoaste: nu ma pricep prea bine la asa ceva, povestile pentru copii nu sunt punctul meu forte, insa micutilor nu le pasa, daca ii prinde actiunea.

Voi le puteti citit pe ale mele (deocamdata sunt raspandite pe diverse bloguri, insa imi voi face timp intr-o zi sa le adun pe toate intr-un singur loc) sau puteti intra aici, daca vreti povesti pentru copiii mici cu adevarat bune si educative (clic pe link), potrivite unei bune si solide educatii. Va spun cu sinceritate ca eu, ca mama, m-am preocupat indeaproape cand copilul era mic si i-am cumparat cam tot ce aparuse pe piata privitor la literatura pentru copii. A avut toate cartile clasice ale copilariei, dar si alte povesti pentru copii mici, Read More

Motanul negru

În casa mea și-a făcut apariția un monstruleț. E mic, subțirel, iute, cu blana neagră tăciune și ochi galbeni. Mănâncă de parcă ar fi sac fără fund. Are mersul elegant al unei pantere. Deși seamănă cu o felină, eu am convingerea că nu poate fi altceva decât un monstru. Altfel de ce m-ar fi atacat din senin, fără să îi fac nimic rău? De ce l-ar scuipa toate pisicuțele casei când trece pe lângă ele mândru, netemător, cu codița de drăcușor săltată obraznic în aer?
Știți că mami a ridicat tonul și mâna la mine când m-am repezit să îl mușc, deși vedea clar că am fost lezat de atacul furibund?
Pe la colțuri se zvonește că ar pleca joi spre căsuța lui, dar cine are curaj să spere la așa minune?

Toate astea se întâmplau în urmă cu un an, în 2016. Zvonurile s-au adeverit. Motănelul negru chiar a plecat spre casa lui, o casă unde sperăm să îi fie bine. Din când în când, domnul care l-a adoptat ne trimite poze. Cam neclare, însă apreciem gestul. Ne spune că Blackie a fost castrat și s-a făcut o frumusețe de motan. Promitea încă de la început să crească mare și frumos. Mânca până când adormea cu capul în castronel. Ni s-a spus că și-a păstrat acest obicei.  Read More

Tinerii frumoși și liberi contra babelor fără dinți

Spunea cineva, într-una dintre serile protestelor, că în piață “te poți îmbolnăvi de bun simț”. Am avut, în mare parte a timpului, aceeași senzație. Am fost mereu înconjurată de oameni educați, politicoși, serviabili. Chiar și pe internet, în micuța mea bulă, toată lumea a păstrat niște limite de bun simț care m-au ajutat să îmi păstrez “prietenii”, deși unii au opinii diferite de ale mele. Mi-a crescut inima văzând cum tinerii frumoși și liberi au protestat calm, elegant, fără să provoace incidente. Mi-a crescut inima văzând că majoritatea postărilor de pe facebook și bloguri păstrau un ton blând și ferm. Uite că se poate, îmi tot spuneam în gând. Desigur, au fost și lozinci care mi-au displăcut, dar știu deja că nu toți suntem la fel, știu că unii oameni sunt mai iuți la mânie, mai slobozi la gură etc.

Dar ieri, ieri m-au dezamăgit rău tinerii frumoși și liberi. Pe cât de emoționante au fost momentele serii, când toată lumea s-a unit într-un glas și-ntr-o lumină, pe atât de mizerabile mi s-au părut atacurile la adresa “babelor fără dinți”, a “săracilor care așteaptă pomeni electorale”, a “spălaților pe creier” care nu știu altceva în afară de o anumită televiziune. Ok, poate că așa este, poate că toți acei oameni sunt săraci (de când naiba e o rușine să fii sărac?), fără dinți, spălați pe creier. Dar în războiul dintre tinerii frumoși și liberi și babele fără dinți eu nu vreau să intru. Nu îmi place când văd că tinerii noștri educați uită că, săraci sau nu, cu dinți sau fără, și contramanifestanții sunt tot oameni. Nu îmi place când văd că tinerii uită să fie oameni. Nu îmi place acest mic război. Read More

Centrale pe lemne la preturi competitive

Pret de un an am vizitat deseori o prietena care locuia cu chirie intr-o casa incalzita cu ajutorul unei centrale termice pe lemne. In acea casuta aveam mereu senzatia ca e o caldura altfel, ca atmosfera pare mai intima, mai imbietoare. Nu stiu daca era doar bucuria mea de a merge sa discut cu o buna prietena pret de o ora, doua, sau daca oriunde, in casele unde exista centrale termice pe lemne, atmosfera pare mai calda si mai intima. Chiar mi-ar placea sa aflu de la cititorii care detin centrale pe lemne care este de fapt adevarul. Pentru cei care abia acum sunt in cautare de centrale pe lemne la preturi competitive, recomand magazinul online Roinstalatii.ro , locul unde puteti gasi tot felul de centrale termice cu certificat de garantie, plata comenzilor in rate fixe si unde livrarea se desfasoara rapid oriunde in tara. Read More