Skip to main content

Undeva in eternitate

Am fost candva sufletul unei particule elementare. Pluteam in nefiinta si in nestiinta cu o seninatate pe care am pierdut-o definitiv imediat ce prima raza de soare mi-a atins inima si mi-a starnit pofta de cunoastere. Aruncata intr-o alta realitate, am deschis larg ochii si-am inotat in ape mai mult sau mai putin tulburi, am aflat ce este setea si-am invatat sa ma las impinsa de ea spre noi orizonturi.

Uneori, valuri potrivnice mi s-au pus in cale, incercand sa ma opreasca. De unele m-am temut, vazand cat erau de inalte. Le-am ocolit cu eleganta, sperand sa nu-mi observe nimeni emotiile, lipsurile si parerile de rau. Cu altele am luptat din greu si le-am invins. Urcata pe crestele valurilor sau ascunsa in rotunjimile lor, am strabatut “campii manoase, dealuri inalte…, izvoare limpezi…, un cer albastru…”, am incalecat viata si uneori, cand mi s-a parut a fi prea naravasa, am biciuit-o pana la sange. Read More