Skip to main content

Piese auto de schimb si o asigurare ieftina

Piese auto de schimb gasiti AICI.
carsi.ro
Ne indreptam spre mare. Dacia de un albastru metalizat facea toate privirile sa se intoarca. Unele tradau admiratia, altele invidia. Soarele verii, ajuns in varful cerului, parca incerca sa ne topeasca. Pe atunci romanii nu auzisera de aer conditionat. Se racoreau tinand toate geamurile masinii deschise ori schimband din cand in cand locul din autoturism cu cel de pe marginea drumului, unde cate un batran statea la poarta, asteptand sa dea celor insetati o cana de apa.

Uite ce piese bune! radeau baietii din Dacia nu foarte veche. Claxoanele trezeau satele amortite si inroseau obrajii tarancutelor admirate pe drum de ploiestenii veseli. Nu se pricepeau ei la nimic din domeniul auto, dar aveau ochi de vultur cand era vorba despre fete frumoase, cu discuri perfecte, cu filtre curate, cu stergatoare bine curbate, cu ungere buna, cu suspensii reglabile (cel putin aparent), cu portbagaj spatios, cu o caroserie perfecta si mai ales cu motor functional, promitator. (more…)

Ce il mana pe el in lupta?

Draga A.,

Te-am considerat intotdeauna gura de aer proaspat inhalata intr-un oras prafuit. Parerile tale despre viata, despre lume, despre absolut orice erau tare importante pentru mine. Dupa cum deja stii, nu m-as fi plictisit de discutii nici macar dupa o noapte intreaga, indiferent de subiectele abordate. Nu ma plictiseam si nu ma enervam nici macar cand parerile noastre erau diametral opuse, caci esti una dintre putinele persoane care mai stiu sa comunice aducand argumente si contraargumente, fara tipete, fara batai cu pumnul in piept, fara ifose de superioritate.

Erai deschis la discutii, dar prea putin la nou, desi ai ales sa te bucuri de tot ceea ce noul aduce in vietile noastre. Tineai cu dintii de parerile tale si eu apreciam cum se cuvine faptul ca nu te lepadai de ele la prima suflare de vant. M-ai ajutat sa privesc reversul medaliei de multe ori. Te-am ajutat sa iti limpezesti anumite idei de multe ori. Fara doar si poate, discutiile noastre au fost intotdeauna constructive si mereu mi le voi aminti cu placere.  (more…)

Undeva in eternitate

Am fost candva sufletul unei particule elementare. Pluteam in nefiinta si in nestiinta cu o seninatate pe care am pierdut-o definitiv imediat ce prima raza de soare mi-a atins inima si mi-a starnit pofta de cunoastere. Aruncata intr-o alta realitate, am deschis larg ochii si-am inotat in ape mai mult sau mai putin tulburi, am aflat ce este setea si-am invatat sa ma las impinsa de ea spre noi orizonturi.

Uneori, valuri potrivnice mi s-au pus in cale, incercand sa ma opreasca. De unele m-am temut, vazand cat erau de inalte. Le-am ocolit cu eleganta, sperand sa nu-mi observe nimeni emotiile, lipsurile si parerile de rau. Cu altele am luptat din greu si le-am invins. Urcata pe crestele valurilor sau ascunsa in rotunjimile lor, am strabatut “campii manoase, dealuri inalte…, izvoare limpezi…, un cer albastru…”, am incalecat viata si uneori, cand mi s-a parut a fi prea naravasa, am biciuit-o pana la sange. (more…)

Cat este de utila o masina

Dupa indelungi discutii care au durat in jur de trei minute, ne-am pus de acord asupra meniului de weekend. Sarmale! Tocmai atunci a sunat si cumnatul, sa ne intrebe de sanatate. Din vorba in vorba i-am spus ca vom gati sarmale. Coincidenta. La fel si in casa lor. Patru oameni intr-un Matiz albastru se indreptau catre piata centrala pentru a cumpara varza murata. Cumnatul, soferul profesionist cu experienta, a strecurat masina pe stradute laturalnice si ne-a condus in doar cateva minute acolo unde aveam treaba. La intoarcere, in miros de gogosi calde si varza murata, ne-a povestit ca vor sa isi schimbe autoturismul, sa cumpere un Opel (nu ma intrebati ce model, ca am uitat deja) si chiar s-a oferit sa ne vanda noua Matizul cu 2500 de lei. Stiind ca Mihai nu a mai condus de zece ani, a plusat promitand ca ii va da cateva lectii auto pentru improspatarea memoriei si ca ne va ajuta cand vom dori sa inlocuim anumite piese auto. (more…)

O duminica din luna august

O duminica din luna august. Avem probabil in jur de 12 ani si ai mei se pregateau pentru o iesire la iarba verde. Nerabdatoare, am luat mingea si am iesit in fata blocului. Strada era pustie. Firesc, as spune acum. Cine mai sta pe afara duminica, la ora 7 dimineata? Pe trotuar se intindea umbra unui plop, intrerupta din loc in loc de razele soarelui abia rasarit. La picioare aveam covor de frunze patate in diverse culori. Iubeam deja frunzele de plop, cu multele lor nuante de verde, galben si maro. Cerul era fara pete, de un albastru curat, clar, bland. Mi-am imaginat ca soarele voia sa ajunga la mine, sa imi incalzeasca pielea. Impiedicat de plopul batran, astrul solar se inalta tot mai sus, facandu-mi semne. Am ridicat ochii spre cer si l-am salutat, incantata.

Nu stiu de ce mi-a ramas in minte aceasta amintire si de ce revine an de an, in august, in diminetile senine. (more…)

Ce faci cand ploua?

Hoinarind prin online, am dat peste leapsa intrebarilor simple si nu prea. As putea alege sa dau raspunsuri care sa nu aiba mai mult de trei cuvinte, la fel cum as putea sa ma complic scriind raspunsuri kilometrice. Fumez o tigara, mai beau o gura de cafea, apoi raspund folosind primele ganduri care imi trec prin minte. Start leapsa intrebarilor!

1.Un vis mare, mare?

Se facea ca femeia voia mai mult, mereu mai mult. Nu o mai saturau cele 5, 10, 15 bloguri pline de praf, asa ca a cerut si a primit un blog nou, la care visa de aproape un an. Sa ii traiasca si sa ii creasca!

2. De ce scrii?

De ce nu, daca imi place si imi permit?

3. Ce faci când plouă? (more…)

Scrisori netrimise

Profit de faptul ca acest blog este nou-nout, neoptimizat, deci greu de gasit dupa anumite cautari si dau drumul in online unor scrisori netrimise vreodata. Nici nu au fost scrise deocamdata, ci doar gandite in diverse forme de-a lungul timpului,  in functie de sentimentele care ma animau. Sunt scrisori destinate unor oameni pe care i-am cunoscut candva si despre care astazi nu mai stiu nimic ori stiu atat de multe incat prefer sa ii evit. Sunt numai ganduri si amintiri pe care vreau sa le dau afara din minte pentru a face loc altor ganduri si altor amintiri.

Scrisori netrimise. Poate doar un pretext pentru a lasa cuvintele sa se adune buchetel in pagina, sa se imprastie prin lume sub forma unor tablouri pictate cu lacrimi, cu zambete, cu iubire, dispret sau dor, sa ajunga la destinatar cand continutul lor nu va mai conta. Poate doar nevoia de a transmite anumitor persoane mesajul meu mai mult sau mai putin voalat. (more…)

Un loc in blogroll

M-am intrebat mereu de ce isi ridica oamenii case uriase, de ce isi construiesc mai multe camere decat le-ar fi necesare, de ce isi cumpara mai multe masini, de ce indeasa in frigider mancare de parca ar veni vremea foametei. Nu am reusit sa aflu raspunsul, dar promit sa va spun si voua de ce mi-am cumparat domeniul vieneland.ro de indata ce aflu motivul pentru care oamenii vor mereu mai mult, si mai mult, si mai mult…

Inceputul este intotdeauna greu, chiar si pentru cei care au un strop de experienta. In viata se intampla uneori sa nu putem razbi fara sprijinul celor din jur, fie ca vrem sa ridicam o casa, fie ca vrem sa ridicam un blog.

De aceea apelez astazi la bloggeri, solicitand o mana de ajutor. Imi puteti gasi un loc la voi in blogroll? Promit sa va intorc serviciul de indata ce ma anuntati ca mi-ati adaugat linkul Vieneland pe blogurile voastre.  (more…)